Alessandro Petrilli, CEEMEA Client Partner, Global Marketing Solutions, Facebook, a oferit, în cadrul RoNewMedia 6.0, câteva sugestii antreprenorilor care folosesc Facebook pentru companiile lor.
"Schimbați fotografia de cover des. Am descoperit că firmele care schimbă poza de cover primesc mai mulți vizitatori", spune reprezentantul Facebook.
Acesta îndeamnă patronii să pună pe Facebook un post pe zi, 5-6 postări pe săptămână.
"Aveți grijă să nu postați prea puțin sau prea des. Altfel vă îndepărtați vizitatorii. Nu există niciun motiv pentru care o companie, un brand, să posteze de 20 de ori pe zi. Este obositor. Nu este bine, însă, nici să postați o dată pe lună. Cititorii se plictisesc și se înstrăinează", explică directorul Facebook.
O altă sugestie: atenție la ora la care postați.
"Gândiți-vă la ce audiență doriți pe pagina companiei, și care este ora cea mai probabilă pentru ca această audiență să se afle pe Facebook. Nu postați în timpul prânzului, nu veți acea un impact prea mare", spune Petrilli.
Acesta a mai atras atenția asupra importanței fanilor. Reprezentantul Facebook spune că este bine să existe o bază solidă de fani, de cel puțin 10% dintre cei care au dat "like" paginii.
Wednesday, May 16, 2012
Stiri tv economie: Veşti bune: Banii de la UE şi românii din străinătate salvează balanţa de plăţi
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 544 de milioane de euro, în primul trimestru al anului, în scădere cu 43,7% faţă de primul trimestru din 2010. Principala cauză a scăderii deficitului de cont a fost evoluţia bună a transferurilor curente. La acest capitol, în primul trimestru România a înregistrat un excedent (intrări de valută mai mari decât ieşiri) de 1,1 miliarde de euro. Cu peste 50% mai mare decât cel înregistrat acum un an. Totalul intrărilor a fost de 1,87 milioane de euro, iar cel al ieşirilor de 752 de milioane.
În transferurile curente intră fluxul de transferuri private şi transferurile administraţiei publice. Potrivit datelor transmise de la BNR, la transferurile private s-a întregistrat un excedent de 609 milioane de euro (intrări de 795 milioane şi ieşiri de 186 milioane). Majoritatea sumelor intrate sunt remiteri ale muncitorilor români care muncesc în străinătate. În cazul transferurilor administraţiei publice, intrările au fost de 1,084 miliarde de euro, iar ieşirile de 565 de milioane, rezultând aşadar un excedent de 518 milioane de euro. La acest capitol, intrările sunt reprezentate de fondurile primite de la Uniunea Europeană, iar ieşirile reprezintă, în cea mai mare parte, contribuţia României la bugetul Uniunii Europene. Aşadar, în relaţia cu Uniunea Europeană, România a fost un beneficiar net în primul trimestru, câştigul fiind de circa jumătate de miliard de euro.
De menţionat şi că excedentul din transferurile curente aproape că a contrabalansat deficitul comercial. Diferenţa dintre importuri şi exporturi a fost de aproape 1,14 miliarde de euro.
În transferurile curente intră fluxul de transferuri private şi transferurile administraţiei publice. Potrivit datelor transmise de la BNR, la transferurile private s-a întregistrat un excedent de 609 milioane de euro (intrări de 795 milioane şi ieşiri de 186 milioane). Majoritatea sumelor intrate sunt remiteri ale muncitorilor români care muncesc în străinătate. În cazul transferurilor administraţiei publice, intrările au fost de 1,084 miliarde de euro, iar ieşirile de 565 de milioane, rezultând aşadar un excedent de 518 milioane de euro. La acest capitol, intrările sunt reprezentate de fondurile primite de la Uniunea Europeană, iar ieşirile reprezintă, în cea mai mare parte, contribuţia României la bugetul Uniunii Europene. Aşadar, în relaţia cu Uniunea Europeană, România a fost un beneficiar net în primul trimestru, câştigul fiind de circa jumătate de miliard de euro.
De menţionat şi că excedentul din transferurile curente aproape că a contrabalansat deficitul comercial. Diferenţa dintre importuri şi exporturi a fost de aproape 1,14 miliarde de euro.
Stiri tv economie: Latifundiarii nu îşi plătesc redevenţele. Au datorii la stat de 375 de milioane de lei
Agenţia Domeniilor Statului (ADS) are de recuperat de la concesionari şi arendaţi redevenţe în valoare de 375 de milioane de lei, a declarat Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Din aceşti bani, aproximativ 130 de milioane de lei trebuie recuperaţi la masa credală, debitorii fiind în insolvenţă, iar pentru 200 de milioane de lei există litigii în instanţă.
Pentru a-şi recupera banii, Ministrul de resort se gândeşte să externalizeze serviciul juridic. "Soluţia ar fi externalizarea serviciului juridic de la ADS, iar cei care vor recupera creanţele să beneficieze de un fel de primă de succes", a explicat Ministrul. Acesta a anunţat că managementul ADS a fost demis.
Pentru a-şi recupera banii, Ministrul de resort se gândeşte să externalizeze serviciul juridic. "Soluţia ar fi externalizarea serviciului juridic de la ADS, iar cei care vor recupera creanţele să beneficieze de un fel de primă de succes", a explicat Ministrul. Acesta a anunţat că managementul ADS a fost demis.
Stiri tv economie: România riscă să piardă 300 de milioane de euro de la UE
Uniunea Europeană a decis la începutul acestei săptămâni să nu reia plăţile pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, România riscând să treacă în cea de-a doua fază ce presupune suspendarea plăţilor, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
Din cauza unor nereguli, plăţile prin Programul Operaţional pentru Pescuit au fost întrerupte începând din 13 ianuarie pentru o perioadă de 6 luni, timp în care beneficiarii primesc sprijin financiar de la bugetul de stat. 60 de milioane de euro din fonduri bugetare au ajuns deja la beneficiarii acestui Program. "UE nu a rambursat niciun ban României şi riscăm ca din 13 iulie plăţile să fie suspendate. Comisia a identificat erori în procesul de selecţie a unor proiecte, separare necorespunzătoare a funcţiilor în cadrul autorităţilor de management precum şi deficienţele în funcţionarea sistemelor informatice de raportare financiară şi monitorizare.", a explicat Ministrul, potrivit căruia prin acest Program ar trebui să încasăm de la Comisia Europeană 300 de milioane de euro.
Pentru remedierea situaţiei, Constantin susţine că a demis conducerea Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Pescuit (APDRP) şi că va verifica dacă au fost proiecte neconforme care pentru care s-a primit finanţare.
Din cauza unor nereguli, plăţile prin Programul Operaţional pentru Pescuit au fost întrerupte începând din 13 ianuarie pentru o perioadă de 6 luni, timp în care beneficiarii primesc sprijin financiar de la bugetul de stat. 60 de milioane de euro din fonduri bugetare au ajuns deja la beneficiarii acestui Program. "UE nu a rambursat niciun ban României şi riscăm ca din 13 iulie plăţile să fie suspendate. Comisia a identificat erori în procesul de selecţie a unor proiecte, separare necorespunzătoare a funcţiilor în cadrul autorităţilor de management precum şi deficienţele în funcţionarea sistemelor informatice de raportare financiară şi monitorizare.", a explicat Ministrul, potrivit căruia prin acest Program ar trebui să încasăm de la Comisia Europeană 300 de milioane de euro.
Pentru remedierea situaţiei, Constantin susţine că a demis conducerea Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Pescuit (APDRP) şi că va verifica dacă au fost proiecte neconforme care pentru care s-a primit finanţare.
Stiri tv economie: Bursa cade vertiginos până la nivelurile din noiembrie 2011
Valoarea tranzacţiilor la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este dublă fa ţă de cea normală şi se apropie de 82 de milioane de lei (peste 18,5 milioane de euro), cu o jumătate de oră înaintea închiderii sesiunii de tranzacţionare.
Chiar dacă peste trei sferturi (61,5 milioane de lei sau aproape 13,8 milioane euro) din această lichiditate provin din cele 3 tranzacţii cu titluri de stat româneşti, vestea nu este bună.
Obligaţiunile româneşti au fost vândute cu preţuri în uşoară scădere, ca urmare a deteriorării generale a înceredere în pieţele emergente.
Cea mai tranzacţionată acţiune a fost cea a SIF Tranilvania (simbol bursier SIF3), care s-a afla în ziua ex dividend, adică în prima zi în care achiziţia titlruilor SIF 3 nu mai dă şi dreptul la dividende.
SIF3 scade aproape de maximul extins la 25%, permis de sistemul bursei şi s-au vândut acţiuni de peste 6,4 milioane de lei.
Mai ales scăderea SIF3 a dus la o pierdere de peste 5% a indicelui BET Fi, care face media ponderată a variaţiilor preţurilor celor 5 SIF-uri şi ale Fondului Prioprietatea, al doilea cel mai lichid titlu de azi, cu un rulaj de peste 4,3 milioane de lei.
BET Fi a căzut sub suportul tehnic de la 21.000 de puncte şi, prin testarea acestui prag de siguranţă piaţa a pus sub semnul îndoieli tendinţa de creştere, declanşată toamna trecută şi confirmată la începutul acestui an. Ceilalţi indici, de asemeni pun la încercare propriile praguri de siguranţă.
Chiar dacă peste trei sferturi (61,5 milioane de lei sau aproape 13,8 milioane euro) din această lichiditate provin din cele 3 tranzacţii cu titluri de stat româneşti, vestea nu este bună.
Obligaţiunile româneşti au fost vândute cu preţuri în uşoară scădere, ca urmare a deteriorării generale a înceredere în pieţele emergente.
Cea mai tranzacţionată acţiune a fost cea a SIF Tranilvania (simbol bursier SIF3), care s-a afla în ziua ex dividend, adică în prima zi în care achiziţia titlruilor SIF 3 nu mai dă şi dreptul la dividende.
SIF3 scade aproape de maximul extins la 25%, permis de sistemul bursei şi s-au vândut acţiuni de peste 6,4 milioane de lei.
Mai ales scăderea SIF3 a dus la o pierdere de peste 5% a indicelui BET Fi, care face media ponderată a variaţiilor preţurilor celor 5 SIF-uri şi ale Fondului Prioprietatea, al doilea cel mai lichid titlu de azi, cu un rulaj de peste 4,3 milioane de lei.
BET Fi a căzut sub suportul tehnic de la 21.000 de puncte şi, prin testarea acestui prag de siguranţă piaţa a pus sub semnul îndoieli tendinţa de creştere, declanşată toamna trecută şi confirmată la începutul acestui an. Ceilalţi indici, de asemeni pun la încercare propriile praguri de siguranţă.
Stiri tv economie: BCE a tăiat la jumătate finanțarea către băncile elene
Banca Centrală Europeană (BCE) reduce suţinerea pentru Grecia, întrucât statul întârzie recapitalizarea sistemului bancar elen, deşi a primit fonduri de 25 de miliarde de euro în acest scop, potrivit cotidianului Financieele Dagblad, preluat de portalul MarketWatch.
Reprezentanţii BCE nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.
Acordul de finanţare externă de 130 miliarde euro prevede sume de până la 50 miliarde euro pentru recapitalizarea sistemului financiar elen, din care Grecia a încasat deja o primă tranşă de circa 25 miliarde euro. A doua tranşă este programată pentru luna iunie, însă este pusă sub semnul întrebării de instabilitatea politică.
Cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au raportat pentru anul trecut pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, respectiv 23 de miliarde de euro, a rezultat din participarea băncilor la programul de ştergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privaţi.
În România sunt prezente şase bănci greceşti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deţinută de Credit Agricole) şi ATEBank.
Instabilitatea politică, după ce partidele nu s-au înţeles pentru formarea unui nou guvern în urma alegerilor de la începutul lunii mai, iar preşedinţia a anunţat noi alegeri anticipate, a alimentat temerile investitorilor privind ieşirea ţării din zona euro, dar şi îngrjorarea populaţiei referitoare la stabilitatea sistemului bancar şi reintroducerea drahmei.
Grecii au retras luni din bănci 700 milioane euro, potrivit unui document prezentat de preşedinţie la o întâlnire cu liderii partidelor politice. Preşedintele Karolos Papoulias le-a transmis politicienilor un avertisment al băncii centrale de la Atena, că nervozitatea populaţiei s-ar putea transforma în panică.
Retragerile masive de luni depăşesc cu mult ritmul de declin al depozitelor bancare greceşti înregistrat în ultimii doi ani, de la începutul crizei datoriilor de stat la finele lui 2009. Grecii au retras sau transferat la bănci din străinătate între 2 şi 3 miliarde euro pe lună în această perioadă, însă suma a crescut în ianuarie 2012 la 5 miliarde euro, potrivit Wall Street Journal.
La finele lunii martie, soldul depozitelor rezidenţilor şi companiilor în băncile greceşti era de 165,36 miliarde euro, de la peste 245 miliarde euro la sfârşitul anului 2009.
Reprezentanţii BCE nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.
Acordul de finanţare externă de 130 miliarde euro prevede sume de până la 50 miliarde euro pentru recapitalizarea sistemului financiar elen, din care Grecia a încasat deja o primă tranşă de circa 25 miliarde euro. A doua tranşă este programată pentru luna iunie, însă este pusă sub semnul întrebării de instabilitatea politică.
Cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au raportat pentru anul trecut pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, respectiv 23 de miliarde de euro, a rezultat din participarea băncilor la programul de ştergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privaţi.
În România sunt prezente şase bănci greceşti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deţinută de Credit Agricole) şi ATEBank.
Instabilitatea politică, după ce partidele nu s-au înţeles pentru formarea unui nou guvern în urma alegerilor de la începutul lunii mai, iar preşedinţia a anunţat noi alegeri anticipate, a alimentat temerile investitorilor privind ieşirea ţării din zona euro, dar şi îngrjorarea populaţiei referitoare la stabilitatea sistemului bancar şi reintroducerea drahmei.
Grecii au retras luni din bănci 700 milioane euro, potrivit unui document prezentat de preşedinţie la o întâlnire cu liderii partidelor politice. Preşedintele Karolos Papoulias le-a transmis politicienilor un avertisment al băncii centrale de la Atena, că nervozitatea populaţiei s-ar putea transforma în panică.
Retragerile masive de luni depăşesc cu mult ritmul de declin al depozitelor bancare greceşti înregistrat în ultimii doi ani, de la începutul crizei datoriilor de stat la finele lui 2009. Grecii au retras sau transferat la bănci din străinătate între 2 şi 3 miliarde euro pe lună în această perioadă, însă suma a crescut în ianuarie 2012 la 5 miliarde euro, potrivit Wall Street Journal.
La finele lunii martie, soldul depozitelor rezidenţilor şi companiilor în băncile greceşti era de 165,36 miliarde euro, de la peste 245 miliarde euro la sfârşitul anului 2009.
Stiri tv economie: Petrom va fi suprataxată din 2013
"Legea nu se va aplica în 2012, ci din 2013", a afirmat Chiţoiu.
Chiţoiu a mai spus că redevenţele pentru resursele naturale vor fi aduse la nivelul european.
În 7 mai el spunea că Guvernul ar putea introduce un impozit pe veniturile excepţionale ale companiilor din domeniu şi că redevenţele la petrol şi gaze sunt prea mici.
Deşi noul ministru al Economiei a vorbit despre "companii petroliere", vizată este clar OMV Petrom, singura companie petrolieră care extrage ţiţei din România. Cel mai probabil, taxa se va aplica pe veniturile obţinute pe segmentul de extracţie al ţiţeiului şi nu pe partea de downstream, dat fiind că venitul excepţional este obţinut pe seama cotaţiei ridicate a ţiţeiului. Spre exemplu, costul pe care îl are Petrom ca să scoată un baril de ţiţei în România este de 16 dolari, în condiţiile în care preţul pe piaţă este de peste 110 de dolari.
Dacă venitul care va fi considerat excepţional este cel obţinut pe partea de upstream, ceilalţi doi mari jucători de pe piaţă, Lukoil România şi Grupul Rompetrol, nu vor fi afectaţi, pentru că nu extrag ţiţei din România, petrolul prelucrat în rafinăriile proprii provenind în general de la companiile-mamă, OAO Lukoil şi KazMunaiGaz.
Grupul Petrom a înregistrat anul trecut un profit record în creştere cu 72%, la 3,759 miliarde lei (887 milioane euro), cel mai mare câştig înregistrat vreodată de o companie din România, după ce în ultimul trimestru a raportat un profit în urcare cu 8%, la 838 milioane lei (203,7 milioane euro).
Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, în funcţie de puterea zăcământului, sunt fixate din 2004 până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
Chiţoiu a mai spus că redevenţele pentru resursele naturale vor fi aduse la nivelul european.
În 7 mai el spunea că Guvernul ar putea introduce un impozit pe veniturile excepţionale ale companiilor din domeniu şi că redevenţele la petrol şi gaze sunt prea mici.
Deşi noul ministru al Economiei a vorbit despre "companii petroliere", vizată este clar OMV Petrom, singura companie petrolieră care extrage ţiţei din România. Cel mai probabil, taxa se va aplica pe veniturile obţinute pe segmentul de extracţie al ţiţeiului şi nu pe partea de downstream, dat fiind că venitul excepţional este obţinut pe seama cotaţiei ridicate a ţiţeiului. Spre exemplu, costul pe care îl are Petrom ca să scoată un baril de ţiţei în România este de 16 dolari, în condiţiile în care preţul pe piaţă este de peste 110 de dolari.
Dacă venitul care va fi considerat excepţional este cel obţinut pe partea de upstream, ceilalţi doi mari jucători de pe piaţă, Lukoil România şi Grupul Rompetrol, nu vor fi afectaţi, pentru că nu extrag ţiţei din România, petrolul prelucrat în rafinăriile proprii provenind în general de la companiile-mamă, OAO Lukoil şi KazMunaiGaz.
Grupul Petrom a înregistrat anul trecut un profit record în creştere cu 72%, la 3,759 miliarde lei (887 milioane euro), cel mai mare câştig înregistrat vreodată de o companie din România, după ce în ultimul trimestru a raportat un profit în urcare cu 8%, la 838 milioane lei (203,7 milioane euro).
Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, în funcţie de puterea zăcământului, sunt fixate din 2004 până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.
Subscribe to:
Posts (Atom)